Parcul Natural Văcărești

Acum 7 ani aveam în fața ochilor această priveliște.

Știam din bănuite și din auzite, că dincolo de digul pe lângă care treceam, de cele mai multe ori în drum spre mare, era un fost baraj pe care și-l dorisera cei aflați la putere înainte de 89.

Până la poză asta îmi închipuiam acolo o mare groapă de gunoi și îmi părea că digul ăla de beton ascunde o mare hidoșenie.

Până când am ajuns la Primul congres, pentru mine, al Societății Române de Apiterapie, care se desfășura în sălile de conferință ale Rin Grand Hotel de la fereastră căruia am și făcut poză asta.

Țin minte că mă uitam la priveliștea asta și regretam că nu am intrat până acum dincolo de dig, și mi-am promis că voi face o vizită în cel mai scurt timp.

– Maamaa…! ce tare arată, parcă e delta!

Pescarul din mine, convertit recent la apicultura visa pur și simplu în față ferestrei, ghicind minunățiile din spețele digului.

N-a fost să fie să mă țin curând de promisiune.

Dar uneori universul, fără să știi, te ajută să-ți îndeplinești visele.

Prin HG nr. 349/2016, în luna mai a anului 2016 se înființează Parcul Natural Văcăreșți a cărui administrare este preluată de Asociația Parcului Natural Văcărești.

În 2018, printr-o fericită aliniere a astrelor, am început să cunosc rând pe rând, echipa Asociației Parcului Natural Văcăreșți și am constatat că m-am îndrăgostit de ei și de tot ce făceau ei acolo.

Astfel s-a putut întâmplă că de la începutul anului 2019, printr-un parteneriat între Asociația Parcului Natural Văcăreșți și Asociația Pentru Protecția Albinelor și Polenizatorilor Sălbatici, înființată în 2018, să pornim crearea unui mic paradis într-un paradis mai mare, Grădina dintre Bălți, în cadrul căreia îngrijim și o stupină, în scopuri educaționale.

Si așa am ajuns sa-mi vad visul cu ochii. Să ajung la albine, cu barca pe ape, în milocul Bucureștiului. Ce poate fi mai frumos de atât?

În acest proiect am beneficiat de o sponsorizare din partea Kaufland România, primită cu sprijinul programului Creștem Grădinescu organizat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România

Pandemia care ne-a lovit la început de an 2020 ne-a împiedicat să continuăm cu evenimentele faine pe care le aveam plănuite, dar de-abia aștept să continuăm să ne vedem acolo.

Acum, mă uit din nou la poza asta, mai scot și câteva imagini din sertarul amintirilor și constat cu mare tristețe starea actuală a parcului, ale cărui ape au secat, rămas fără pază și fără niciun sprijin al autorităților, nu o duce prea bine

Sper să vină vremuri mai bune și pentru parc și pentru albine, păsări și toate celelalte viețuitoare care îl populează.

Dacă vrei să ai un aport ai putea semna și tu petiția de care se face vorbire aici.

Când facebook mi-a trimis azi dimineață amintirea asta, prins cu alte treburi, nu eram foarte sigur că voi scrie ceva, dar tot azi am citit postarea asta a lui Florin și m-am gândit la ea ca la o confirmare că universul lucrează prin oameni.

Sa fie cât mai multe zic. Sa fie rețea!

Marian aici!

Patrula Albinelor

Digi24​ ne-a ajutat să arătăm câteva lucruri pe care le facem noi aici la Patrula Albinelor, proiectul prin care Appaps.org – Asociația Pt. Protecția Albinelor și Polenizatorilor Sălbatici dorește să împrietenească și să apropie prin cunoaștere, omul de natură, în special de albine.

Puteți urmări un exemplu cu ce se întâmplă cu albinele salvate de noi, pe finalul acestui episod care încheie documentarul Natura Umana/Vremea Schimbarii, azi 19 august, in cadrul programelor de știri(in jurul orelor 14, 17 si 19)

Îi mulțumim în mod special lui Mihai Dragolea pentru tot efortul și pentru toată pasiunea pe care le-a pus în crearea acestui documentar, care sperăm să ne miște conștiințele în direcția dorită.

Vă rugăm să nu uitați că avem în continuare nevoie de pasionați care să ni se alăture, pentru a duce mai departe proiectul acolo unde ne dorim.

Redescoperirea unei specii pierdute. Wallace’s giant bee

Mai primim din când în când și câte o veste bună. Azi una despre redescoperirea unei specii pierdute. Wallace’s giant bee

Sursa: theguardian.com | Photograph: Clay Bolt

Sub presiunea veștilor tot mai proaste, în privința declinului speciilor de polenizatori, tindem să ne pierdem speranța și să uităm că pe langă toate relele mai sunt și lucruri bune.

Ne-am propus ca noi, aici la APPAPS.ORG să punem accent pe lucrurile constructive, pe ce se poate face și să evităm să mai rostogolim știrile care ne afundă în negativism. Să încercăm să arătăm ce putem face și nu de ce nu putem să facem…

Iată că o veste bună vine azi, odată cu știrea unui eveniment deosebit, dacă ținem cont de trendul general.

O specie de albină uriașă, cea mai mare albină din lume, a fost regăsită după o perioadă de 38 de ani de la ultima sa apariție.

O femelă din specia “Wallace’s giant bee” a fost regăsită pe insulele indoneziene din Moluccasul de Nord.

De patru ori mai mare decât o albină meliferă, despre această specie se credea că a dispărut. Până când entomologul Eli Wyman a apărut în ianuarie cu știrea că a redescoperit-o.

Echipele care au pornit în cautarea albinelor nu au reușit deocamdată să găsească mai mulți indivizi, însă redescoperirea acestei femele este un semn clar că specia a supraviețuit, undeva în pădurile din regiune.

Nu ne rămâne așadar, decât sa-i urăm, bine ai revenit!

Și, aș adăuga eu, într-un ton mai puțin optimist, “Ține-te deocamdata cât mai departe de oameni!”

Citește mai multe aici

Plantează o floare!

Dacă doriți să ajutați albinele o puteți face într-un mod foarte simplu și plăcut, plantând flori.

Noi vă putem ajuta oferindu-vă câteva semințe, care în afară de faptul ca vă vor bucura privirea și simțurile cu mirosul lor, vă vor aduce și mulțumirile mute ale albinelor.

În luna februarie preluăm cererile voastre de semințe iar la sfârsitul lunii, vi le trimitem pentru a le putea dărui, la rândul vostru, albinelor.

Semințele sunt distribuite gratuit, tot ce trebuie să faci este să trimiți pe adresa asociației, un plic autoadresat.

Noi vom prelua toate cererile și la sfârșitul lunii vă vom returna plicul cu semințele de plante melifere.

Suntem online!

Suntem online de acum și putem spera într-o comunicare mai ușoară. Pentru început, în această primă postare de pe blogul nostru, vă prezentăm un mic filmulet cu un mare îndemn.

Vă invităm să ne fiți aproape pentru că albinele noastre au nevoie de ajutorul fiecăruia dintre noi. Așa cum și noi avem nevoie de ele